Pensiunea Andra se afla pe Valea Oltului, pe teritoriul localitatii Daesti, jud. Valcea si este situata la 6 km de municipiul Ramnicu Valcea si la 7 km de statiunea Calimanesti. Aflata pe malul raului Olt la o altitudine de peste 350 m, la poalele masivului Cozia pensiunea dispune de 14 locuri de cazare, 6 locuri de parcare.

Atractii

Râmnicu Vâlcea 
Municipiul Râmnicu Vâlcea, resedinta judetului Vâlcea, este plasat la o altitudine de 440m, de-a lungul râului Olt si are o populatie de aproximativ 120.000 locuitori. Suprafata administrativ-teritoriala a municipiului masoara 8952 ha.

Râmnicu Vâlcea se ridica pe locul unde, cu milenii de ani în urma, existau asezari umane ordonate. Vestigiile arheologice descoperite pâna în prezent dau cu aproximatie ca data a constructiilor de aici perioada neolitica si epoca bronzului. De asemenea, mai pot fi întalnite la tot pasul semne ale unor constructii din epoca daco-romana, atestând continuitatea unei vieti urbane din negura vremurilor si pâna în prezent. La începutul Evului Mediu, Râmnicul era deja constituit ca o cetate importanta, folosind din plin avantajul de a fi amplasat pe un drum comercial cunoscut.

Râmnicul a devenit un important centru cultural sub domniile lui Matei Basarab si Constantin Brâncoveanu. Prima "moarã de hârtie" din tara Româneascã si prima tiparnita au fost realizate la Mânastirea Govora în 1705. La scurt timp dupa aceea, cunoscutul carturar Antim Ivireanul a adus la Râmnic o nouã tipografie care va face din Cartea de Râmnic o marca de prestigiu în Tarile Române. Datoritã acestui fapt marele istoric Nicolae Iorga obisnuia sã numeascã Râmnicul drept capitala tiparului românesc. La 29 iulie 1848, pe locul actualului Parc Zavoi, în cadrul unei manifestatii similare cu Adunarea de la Izlaz, râmnicenii intoneaza pentru prima data într-un cadru oficial, cântecul "Desteapta-te Române!", cel care este în prezent Imnul de Stat al României.

Astazi, Râmnicu Vâlcea este un oras de 125.000 locuitori, aflat în plina dezvoltare, încercând sa îmbine dezvoltarea moderna cu protejarea monumentelor si spatiilor istorice.

Rezervatia Naturala Cozia
Parcul National Cozia - Parcul florilor

Situat în Masivul Cozia, de o parte si de alta a Oltulului, Parcul National Cozia încânta sufletul si ochii prin varietatea de culori. La început de vara este o minune a naturii pe care o poti vedea cu proprii ochi. Numit "parcul florilor" de catre cercetatori, el cuprinde peste 950 de specii de plante, multe unicat. Considerat munte sfânt - Cogaion de catre vechii daci, pamânt al fagaduintei de catre calugarii athoniti veniti aici in Evul Mediu, Parcul Cozia are o întindere de peste 17.000 de ha. Ecosistemul s-a conservat foarte bine datorita ca un spatiu limitat este vizitat de catre turisti. Vara muntele esteinundat de flori si verdeata. O plimbare pe cele doua trasee din Masivul Cozia (de la Caciulata sau Mânastirea Turnu) este o adevarata desfatare.

De ce este valoros?
Aici natura sfideaza regulile stiintei: gorunul urca pâna la peste 1300 de m (cea mai mare altitudine din tara) iar bradul si fagul coboara pâna în lunca Oltului. Tot aici gasim minunatul mesteacan de Cozia si salcâmul pitic, toate într-o combinatie nemaiîntâlnita. Putem admira trandafirul de Cozia si irisii galbeni, floarea de colt, bujorul de munte iar pe cararile de munte ne putem întâlni cu râsul, capra neagra, ursul. Numeroase cascade, chei, peisaje salbatice, Sfinxul Coziei si multe altele vin sa tntregeasca peisajul. 7000 de ha din suprafata parcului sunt destinate ariei de cercetare stiintifica.

Cu rucsacul in spinare
Iubitorii muntelui sunt cu sutele - numarând dupa turistii care urca la sfarsit de saptamâna potecile Coziei. Traseele sunt marcate iar accesul în alte zone nemarcate este interzis. Pe trasee sunt popasuri amenajate de Administratia Parcului - bancute si masute de lemn, cabane de refugiu. Timpul este foarte schimbator - este bine sa iei cu tine o pelerina chiar daca la plecare te izbeste soarele. Te asteapta privelisti de vis - stânci abrupte si cascade. Traseul nu este dificil. Obiectivele turistice importante sunt - Masivul Cozia, Cabana Cozia, Mânastirea Stanisoara, Schitul "Candela Luminii", Sfinxul, Cascada Lotrisor, Muntele Narâtu. Parcul este pazit de personal specializat care supravegheaza întreaga activitate care se desfasoara în zona.Trebuie sa respecti regulile care sunt afisate la intrarea în Parc pentru ca se aplica amenzi.

Manastirea Cozia
Hram: Sfanta Treime
Adresa: Calimanesti-Caciulata, jud. Valcea
Staret: Arhim. Vartolomeu Androni
Cazare:
Telefon: +40 250 750 230

Situat la 3 km de statiunea balneo-climaterica Calimanesti-Caciulata, pe malul drept al Oltului si la cca. 20 km nord de Rm.Valcea, ansamblul manastiresc de la Cozia, cu hramul ”Sfanta Treime”, la inceput a fost cunoscut sub numele de ”Manastirea Nucet”, abia mai tarziu primind numele de ”Cozia”, dupa muntele din vecinatate.

Biserica mare cu hramul ”Sfanta Treime”, armonios proportionata, cu ornamentatie bogata, a fost construita de mesteri din Moravia, dupa modelul bisericii sarbesti din Crusevat, din piatra alba tare, intre 1387-1391, ctitor fiind domnitorul Mircea cel Batran. Conceputa dupa planul trilobat, ea surprinde prin precizia si perfectiunea realizarii artistice. A fost sfintita la 18 mai 1388. Partea superioara a chenarelor de la ferestre, rozetele de deasupra lor si pictura din pronaos dateaza din timpul lui Mircea cel Batran. Pictura a fost renovata in 1517, in vremea lui Neagoe Basarab, cand s-a facut si fantana care ii poarta numele, dupa cum se vede intr-un fragment de inscriptie; intre anii 1706-1707 i-a fost adaugat pridvorul, s-a refacut pictura din incinta si s-au adaugat cerdacurile, chiliile si s-a reconstruit havuzul cu apa (baptisteriul din fata bisericii). Toate acestea s-au facut de catre paharnicul Serban Cantacuzino. Pictura originara se pastreaza in naos, unde pe peretele de vest sunt pictati Mircea si fiul sau Mihail in costume de cavaleri, iar in stanga se afla portretul lui Serban Cantacuzino.

În pronaos se gasesc mormintele voievodului Mircea si al monahiei Teofanei, mama lui Mihai Viteazul, calugarita dupa moartea fiului ei, decedata in 1605. Piatra funerara a domnitorului este o copie a celei originale si dateaza din 1938.

Manastirea are doua paraclise, unul cu hramul ”Adormirea Maicii Domnului” (1583), iar celalat, ”Duminica Tuturor Sfintilor” (1710). Paraclisul din zid, cu hramul ”Adormirea Maicii Domnului”, asezat in coltul de sud-est al manastirii, dateaza din anul 1583. Paraclisul, zis brancovenesc, asezat in coltul de nord-est, este din caramida, avand doua case boltite si un foisor. Dateaza din anii 1710-1711.

Manastirea Turnu
Hram: Intrarea in Biserica a Maicii Domnului
Adresa: Calimanesti, jud. Valcea
Staret: Ierom. Ioanichie Trifa
Telefon: +40 250 750 851

La poalele muntelui Cozia, nu departe de apele Oltului, se inalta silueta zvelta a manastirii de calugari Turnu, situata la 600 m de statia de cale ferata cu acelasi nume. La poalele culmii Turneanu din masivul Cozia, de-a lungul timpului, au fost multe sihastrii, chilii sapate in stanca, dintre care unele se mai pastreaza si astazi.

Biserica veche ce se afla imediat la intrare, a fost ridicata in anul 1676, pe locul alteia din lemn, ctitoria fostului episcop de Ramnic, Varlaam, mitropolitul Tarii Romanesti, stins din viata in anul 1702. Asezamantul a fost o copie a manastirii Cozia-Veche, fiind refacut de Gherasim Timus (1894-1911), insa biserica veche a fost mistuita de flacari in 1932, scapand din calea incendiului doar casa lui Gherasim Timus si chiliile din vale. Intregul ansamblu a fost refacut in anul 1933. Aceasta bisericuta, mai mica are hramul ”Intrarea in Biserica a Maicii Domnului”. In jurul ei se pastreaza numeroase chilii sapate in piatra, iar in incinta se afla doua pesteri unde pustnicii se izolau de lume.

Biserica noua, numita si Biserica cea mare, a fost ridicata intre anii 1897-1901, de insusi Gherasim Timus, avand hramul ”Schimbarea la Fata”. Aceasta are forma patrata, etajata, cu doua nivele, parter si etaj, la fiecare nivel fiind o biserica in care se tine slujba separat, de alt preot. Are o cupola centrala, cu acces pe scarile exterioare construite recent pe fatada de sud, dinspre lacul din apropiere.

Intre anii 1935-1938, au fost construite chilii cu etaj si intregul ansamblu a fost renovat. Pana in anul 1939, aici a functionat o scoala de cantareti bisericesti. Vietuitorii de aici duc o viata austera, neconsumandu-se carne.

In apropierea acestui vechi asezamant monastic se pastreaza si astazi unele vestigii istorice renumite cum ar fi: castrul roman ”Arutela”, stanca de piatra numita ”Masa lui Traian” si baile termale de la Bivolari – pe malul stang al Oltul.

Manastirea Stânisoara
Hram: Sfantul Gheorghe
Adresa: Calimanesti, jud. Valcea
Staret: Ierom. Popa Laurentiu
Telefon: +40 250 751 087

Manastire de calugari, cu hramul ”Sfantul Gheorghe”, manastirea Stanisoara este amplasata la poalele masivului Cozia, pe versantul sau sudic, pe teritoriul localitatii Calimanesti, judetul Valcea. Accesul se face pe valea Pausa-Stanisoara pe directia nord, plecand din halta CFR Pausa-Caciulata, la aproximativ 6 km, sau din statia CFR Turnu, pe directia est, la aproximativ 4 km.

La Nucet-Stanisoara, primul asezamant monahal a fost un schit construit din lemn (nu se cunoaste data construirii), ce se leaga de numele sihastrilor Meletie, Neofit, Isaia si altii, veniti pe aceste locuri de la manastirea Cozia si traitori ai pesterilor de aici. In 1747, Gheorghe Clucerul, impreuna cu alti boieri din Pitesti, zidesc aici o biserica ce a fost pustiita in 1788 de navalitorii turci, care au incendiat biserica iar pe calugarii iau omorat.

Intre anii 1803-1806 este reconstruit schitul Nucet-Stanisoara de catre monahii Sava si Teodosie, veniti de la Athos, sprijiniti de episcopul Iosif I al Argesului, dar incendiul din 1850 va distruge intregul asezamant.

Actuala biserica din piatra a fost construita intre anii 1903-1908, sub ctitoria episcopului Gherasim Timus, staret fiind Nicodim Manu. In anul 1937 se construieste biserica paraclis. Au participat la punerea pietrei de temelie sase arhierei membrii ai Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane. La aceea vreme in incinta manastirii se gasea o casa de odihna cu 100 de paturi.

Intregul asezamant monahal se afla intr-un cadru natural linistit, inconjurat de frumuseti naturale ispititoare. Monahii duc o viata foarte austera, slujbele se tin noaptea, iar hrana este fara carne.

Manastirea Frasinei
Hram: Adormirea Maicii Domnului
Nasterea Sfântului Ioan Botezatorul
Adresa: com. Muereasca, jud. Valcea
Staret: : Arhim. Neonil Stefan

Situata in comuna Muereasca, la 25 km de Rm. Valcea, Manastirea Frasinei are de fapt doua biserici.

Biserica Manastirii Frasinei, zisa si Biserica Mare, cu intreg ansamblul de cladiri, in forma de cetate, este ctitoria Sfantului Calinic de la Cernica, episcopul Ramnicului, care a construit-o intre anii 1860-1863, an in care o si sfinteste. Pictura, facuta in ulei de pictorul ardelean Misu Pop, in stilul lui Tattarascu, a fost spalata in anul 1968 de pictorul Aritium Avachian. Aceasta biserica este monument istoric.

Biserica schitului vechi, a fost construita din lemn de calugarii bulgari Ilarion si Stefan, in anul 1710 si reconstruita din zid in anii 1762-1763 . In jurul acestui schit au existat chilii care insa nu s-au pastrat. Din anul 1787, din timpul razboiului ruso-turc, schitul este pustiit si ramane parasit pana in anul 1848, cand este refacut de calugarul cernican Acache. Acesta inchide pridvorul bisericii cu caramida, transformandu-l in pronaos, il zugraveste si reface incaperile chiliilor. Biserica veche pastreaza pictura din anul 1763, executata de Teodor Zugravul, cat si pe cea din tinda din anul 1848. Paraclisul cu hramul ”Sfintii Trei Ierarhi”, cladirile de locuit dinspre miazazi si rasarit, au fost facute de episcopul Gherasim Safirim al Romanului (1910-1911), care completeaza si aripa de miazazi si rasarit a cetatii monastice, pe partea de zid, care ramasese necompletata de Sfantul Calinic in anul 1888.

Viata monahala de aici se aseamana cu cea de la Muntele Athos: in manastire nu au voie sa intre femei (numai in biserica de sus, in cea de jos au voie si femeile) si nu se gateste cu carne. In acest sens, Sfantul Calinic a asezat in anul 1867 o piatra de legamant la circa 2 kilometri de manastire, unde este astazi o biserica si dependinte pentru cazarea femeilor. Pe piatra de legamant sunt gravate cu litere chirilice atat binecuvantari, pentru cele care vor pastra acest legamant, cat si blesteme, pentru cele ce vor calca hotararea sfantului. Legamantul Sfantului Calinic se respecta cu strictete.